Am decis că vreau să-mi şterg trecutul . Trecutul nu e bun decât să rănească . La naiba cu trecutul.Singurele amintiri pe care le am sunt cele legate de familia mea , colegii mei ..şi trecutul meu recent , prezentul şi viitorul îndepărtat, toate legându-se de aceeaşi dată : 12 februarie. Ce e 12 februarie? Pentru mulţi dintre voi e doar o altă zi oarecare , de care nu vă amintiţi .Pentru unii e o zi urâtă , din varii motive. Pentru cei ca mine e ziua în care am făcut pact cu Fericirea , ziua în care m-am gândit că poate am şi eu ceva ‘special’ , ziua în care tot ce era inutil a devenit util , în care Pământul s-a întors într-o poziţie favorabilă pentru mine.
12 februarie e ziua când am fost stresată să n-o dau în bară , ziua în care m-am simţit vinovată[mi-a trecut repede!] , ziua când ,după atâta aşteptare , am văzut cum e să fie al meu !Şi de atunci e ca un drog , pe care-l iei o dată şi eşti dependent. Da există şi un asemenea drog şi se numeşte Vlad.Pentru mine Iubix , pentru voi doar Vlad . DOAR Vlad, fără atingeri , păreri şi altele!
Dar ca să fie mai drăguţ ..a fost ca ciocolata. Nu poţi renunţa să o mănânci nici când ţi-e rău [ cazul meu ].Atunci când ţi-e rău parcă-i simţi gustul , şi cum trece puţin răul îţi dai seama că nu poţi fără.
Nu poţi respira fără.
Nu simţi gustul la nimic altceva.
Nu e soare afară fără.
Nu e nici ploaie fără.
Nu e nimic.
E un tot incolor , inodor, insipid.
E o stare de du-te/vino continuă fără vreun scop /rezultat.
E ca şi cum ai sta 12 ore pt un desen , şi să-ţi dai seama că ai uitat că nu ai creion în mână şi singurul lucru ce l-ai desenat e aerul.
Aşa e Vlad pentru Roxa : )
Şi ştiu că Roxa e prostuţă , că e în firea ei .Dar n-ar fi ea dacă ar fi cu picioarele pe Pământ.
şi Roxa asta de care tot amintim vorbeşte mult şi prost uneori , şi nu totdeauna îşi dă seama.
Dar poate că singura ei problemă e că vrea să devină mai bună , să nu dezamăgească ..şi de aici poate se trag toate greşelile. Dar e Vlad acolo care ştie cum e Roxa , şi stie că pentru el Roxa ar vâna şi stelele , şi ar face luna roz şi marea portocalie, ar schimba Polul Nord cu Polul Sud , şi ar desena broscuţe pe cer , toate pentru a-i demonstra cât de mult îl iubeşte.
Şi Roxa speră că Vlad ştie că nu există trecut când viitorul e atât de frumos .
Te iubesc bă ! Să nu uiţi. Vor fi şi vremi’ faine şi pline de căldură .Dar până acolo poate trebuie să reuşim să rezolvăm nişte probleme .
They don’t love you like I love you!

Hai v-am pupat.